BUFEURI/TRANSPIRAȚII NOCTURNE
(SIMPTOME VASOMOTORII - SVM)

Ce sunt simptomele vasomotorii?

Simptomele vasomotorii (SVM) sunt caracterizate printr-o senzație intensă de căldură, cu transpirație, și pot fi urmate de frison.

Ele pot să apară ziua (fiind numite și bufeuri) sau noaptea (fiind numite și transpirații nocturne). 

Unele femei pot identifica factori declanșatori, cum ar fi mâncărurile picante, exercițiul fizic sau consumul de alcool, dar în majoritatea cazurilor SVM apar pe neașteptate, având un impact negativ deosebit asupra desfășurării normale a vieții femeii.

Care sunt factorii de risc pentru SVM?

S-a constatat că SVM apar mai frecvent la femeile care prezintă următorii factori de risc:

La ce vârstă încep SVM?

Unele femei încep să aibă SVM încă din faza de tranziție, uneori în timp ce încă au menstruații regulate. Aceste simptome pot să înceteze sau nu după instalarea menopauzei.

Altele încep să aibă SVM abia în postmenopauză.

În medie, SVM durează între 7 și 10 ani, iar la unele femei persistă indefinit. 40% din femei încă au SVM între 60-65 de ani.

Toate femeile au SVM?

70-80% dintre femei au SVM semnificative, în timp ce 20-30% au foarte puține sau deloc. 

La 1/4 din femeile cu SVM semnificative, acestea încep în faza de tranziție și continuă până târziu, în postmenopauză (“super flashers”). Se pare că la cele la care SVM încep devreme, ele au și tendința de a persista un timp mai îndelungat.

Unele femei au SVM chiar în faza reproductivă, în unele perioade ale ciclului menstrual, ceea ce sugerează că aceste simptome sunt legate de oscilațiile hormonale.

Femeile cu menopauză indusă – fie prin îndepărtarea chirurgicală a ovarelor, fie ca urmare a chimio/radioterapiei sau a unor tratamente endocrine tind să aibă simptome mai severe de menopauză în general, inclusiv SVM.

Pentru femeile cu insuficiență ovariană prematură (menopauză instalată înainte de 40 de ani) nu avem foarte multe date referitor la frecvența și intensitatea SVM, întrucât la acestea recomandările sunt ferme pentru administrarea terapiei hormonale de menopauză cel puțin până la vârsta medie de instalare a menopauzei (51 de ani).

De ce apar SVM?

Temperatura corporală este menținută între niște limite constante de centrii hipotalamici ai termoreglării. Aceștia sunt niște aglomerări de neuroni specializați în sesizarea zonei termo-neutre.

Zona termo-neutră este zona de temperatură ambientală în care organismul își poate menține temperatura optimă doar prin dilatarea/constricția vaselor de sânge din piele. Dacă temperatura ambientală urcă peste limita superioară a acestei zone termo-neutre, începem să transpirăm. Dacă temperatura ambientală coboară sub limita inferioară a zonei termo-neutre, începem să tremurăm.

Atunci când apar SVM, această zonă termo-neutră se îngustează foarte mult, iar neuronii din centrii termoreglării declanșează aceste mecanisme de disipare a căldurii la variații termice foarte mici.

>>> Dacă vrei să știi mai multe…

Cum se întâmplă acest lucru? Elucidarea cauzei a făcut subiectul uneia dintre poveștile de succes din medicină, începută cu clarificarea mecanismului de producere al unor simptome și încununată cu lansarea unui nou medicament care ameliorează simptomele respective. Echipa de cercetare care a studiat fenomenul timp de 30 de ani a fost condusă de dr. Naomi Rance, de la University of Arizona, iar medicamentul (cu substanța activă fezolinetant, comericalizat sub denumirea comercială Veoza) reprezintă o variantă non-hormonală pentru tratarea simptomelor vasomotorii.

Cercetările au pornit de la observația că hipotalamusul (o porțiune din creier) este sediul centrilor termoreglării dar și al secreției de GnRH (Gonadotropin Releasing Hormone), hormonul care controlează întregul ax hormonal hipotalamo-hipofizo-ovarian. În cursul necropsiilor efectuate la femeile în postmenopauză s-a constatat creșterea semnificativă în volum a unor neuroni localizați, de asemenea, în hipotalamus, numiți neuroni KNDy (se pronunță “candy”, care înseamnă bomboană în limba engleză). Denumirea vine de la faptul că acești neuroni secretă trei neurotransmițători: kisspeptină (K) – neurokinină B (N) – dynorfină (Dy).

Dintre acești trei neurotransmițători, neurokinina B este inhibată de estrogeni. Când estrogenii scad, în menopauză, neurokinina B este dezinhibată, iar conexiunile dintre neuronii KNDy și centrii termoreglării fac ca aceștia să devină hipersensibili.

Această ipoteză a fost confirmată de 3 constatări:

Care sunt efectele SVM?

Multă vreme, SVM au fost privite cu superficialitate ca niște manifestări care afectează doar în mod tranzitor calitatea vieții, după care dispar fără să lase urme. Fiind simptomul tipic pentru menopauză, ele au făcut adesea obiectul glumelor și ironiilor pe seama femeilor aflate în această perioadă a vieții. 

În prezent se cunoaște însă că, pe lângă afectarea temporară (chiar dacă, cum spuneam mai sus, uneori “temporar” înseamnă peste 10 ani!) a calității vieții, SVM semnificative se asociază cu riscuri crescute pentru sănătate pe termen lung.

În perioada în care se manifestă, SVM produc adesea:

Pe termen lung, SVM accentuate se asociază cu:

Tulburările de somn și scăderea calității somnului sunt de asemenea un factor de risc pentru bolile cardiovasculare și pentru sănătatea mintală în general. SVM par să fie responsabile pentru aproximativ 1/3 din episoadele de trezire ale femeilor care au tulburări de somn în (peri)menopauză, prin urmare e posibil ca tratarea strict a SVM să nu rezolve în totalitate problema somnului. Tulburările de somn pot avea cauze complexe  – creștere în greutate, apnee de somn, vezică hiperactivă etc.

În ce fel afectează SVM performanța la locul de muncă?

Constatarea că SVM, împreună cu restul simptomelor specifice pentru (peri)menopauză afectează negativ productivitatea muncii a dus la campanii de conștientizare a patronatelor în privința menopauzei. În SUA, 11% dintre femei au raportat minim 3 zile/an de absențe de la serviciu din pricina simptomatologiei de menopauză, ceea ce duce la pierderi ale economiei americane de 1,8 miliarde de dolari pe an. Așadar, SVM și simptomatologia de menopauză în general au impact nu numai asupra calității vieții femeilor, ci și asupra economiei și a societății în ansamblu.

Ce măsuri avem la dispoziție pentru ameliorarea SVM?

Tratamente farmacologice

Tratamente psihologice

Există tehnici de terapie cognitiv comportamentală speciale pentru gestionarea simptomelor de menopauză. Acestea nu reduc frecvența sau intensitatea SVM, ci felul în care femeile se raportează emoțional la ele, reducând suferința asociată cu aceste simptome șiîmbunătățind gestionarea lor.

În schimb, unele studii au arătat că hipnoza clinică poate reduce frecvența și severitatea SVM. 

Tratamentele psihologice funcționează adesea foarte bine dacă sunt aplicate în paralel cu cele farmacologice.

Tratamente alternative

Cele mai frecvent utilizarte sunt derivatele din plante:

În privința efectelor, studiile efectuate până în prezent au demonstrat un oarecare efect pentru extractele/mâncărurile cu soia (care ar explica și prevalența mai redusă a SVM la femeile asiatice), de asemenea pentru extractele de polen și rubarbă.

Nu au fost evidențiate deocamdată efecte semnificative pentru cimicifuga, dong quai, luminiță de seară, sunătoare, ginseng, maca, omega-3, vitamina E sau canabinoide.

În privința fitoestrogenilor, contraindicațiile sunt în principiu similare celor pentru estrogeni. Deși efectele fitoestrogenilor par a fi de 1000 de ori mai reduse, din cauza faptului că ei sunt în general comercializați ca suplimente alimentare pentru că nu întrunesc condițiile pentru medicamente, efectele lor secundare nu sunt bine documentate. Situația celorlalte derivate din plante este identică.

Intervenții la nivelul stilului de viață

Referințe:

 

Baik SH, Baye F, McDonald CJ. Use of menopausal hormone therapy beyond age 65 years and its effects on women’s health outcomes by types, routes, and doses. Menopause. 2024 May 1;31(5):363-371

 

balance-menopause.com/menopause-library/fezolinetant-explained

 

Rance NE, Dacks PA, Mittelman-Smith MA, Romanovsky AA, Krajewski-Hall SJ. Modulation of body temperature and LH secretion by hypothalamic KNDy (kisspeptin, neurokinin B and dynorphin) neurons: a novel hypothesis on the mechanism of hot flushes. Front Neuroendocrinol. 2013 Aug;34(3):211-27. doi: 10.1016/j.yfrne.2013.07.003

 

Gompel A, Stuenkel CA. Neurokinin 3 receptor antagonists for menopausal vasomotor symptoms, an appraisal. Cell Rep Med. 2023 Jun 20;4(6):101076. doi: 10.1016/j.xcrm.2023.101076

 

Conklin M, Santoro N. Neurokinin receptor antagonists as potential non-hormonal treatments for vasomotor symptoms of menopause. Ther Adv Reprod Health. 2023 Jun 22;17:26334941231177611. doi: 10.1177/26334941231177611. PMID: 37388717; PMCID: PMC10302519.

 

Treatments for Vasomotor SymptomsThe Menopause Society Practice Pearls, may 2024

 

Prague JK, Roberts RE, Comninos AN, Clarke S, Jayasena CN, Mohideen P, Lin VH, Stern TP, Panay N, Hunter MS, Webber LC, Dhillo WS. Neurokinin 3 receptor antagonism rapidly improves vasomotor symptoms with sustained duration of action. Menopause. 2018 Aug;25(8):862-869. doi: 10.1097/GME.0000000000001090

 

Davis SR, Lambrinoudaki I, Lumsden M, Mishra GD, Pal L, Rees M, Santoro N, Simoncini T. Menopause. Nat Rev Dis Primers. 2015 Apr 23;1:15004. doi: 10.1038/nrdp.2015.4

 

Shams T, Firwana B, Habib F, Alshahrani A, Alnouh B, Murad MH, Ferwana M. SSRIs for hot flashes: a systematic review and meta-analysis of randomized trials. J Gen Intern Med. 2014 Jan;29(1):204-13. doi: 10.1007/s11606-013-2535-9

 

Joffe H, Guthrie KA, LaCroix AZ, Reed SD, Ensrud KE, Manson JE, Newton KM, Freeman EW, Anderson GL, Larson JC, Hunt J, Shifren J, Rexrode KM, Caan B, Sternfeld B, Carpenter JS, Cohen L. Low-dose estradiol and the serotonin-norepinephrine reuptake inhibitor venlafaxine for vasomotor symptoms: a randomized clinical trial. JAMA Intern Med. 2014 Jul;174(7):1058-66. doi: 10.1001/jamainternmed.2014.1891

 

“The 2023 Nonhormone Therapy Position Statement of The North American Menopause Society” Advisory Panel. The 2023 nonhormone therapy position statement of The North American Menopause Society. Menopause. 2023 Jun 1;30(6):573-590. doi: 10.1097/GME.0000000000002200

 

Noll PRES, Noll M, Zangirolami-Raimundo J, Baracat EC, Louzada MLDC, Soares Júnior JM, Sorpreso ICE. Life habits of postmenopausal women: Association of menopause symptom intensity and food consumption by degree of food processing. Maturitas. 2022 Feb;156:1-11. doi: 10.1016/j.maturitas.2021.10.015

 

Wu S, Shi Y, Zhao Q, Men K. The relationship between physical activity and the severity of menopausal symptoms: a cross-sectional study. BMC Womens Health. 2023 Apr 28;23(1):212. doi: 10.1186/s12905-023-02347-7